![\"\"](\"http:\/\/primariabuchin.infocaransebes.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/harta_j_Caras-Severin.jpg\")
<\/a>\u00cen anul 1653, \u00een ce prive\u015fte Buchinul, are loc un schimb \u00eentre Fiat Iacob \u015fi \u015etefan M\u0103rgan, schimb ce nu este respectat de M\u0103rgan \u015fi care este apoi anulat.<\/p>\nPrima vatr\u0103 a satului Buchin a fost situat\u0103 pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Timi\u015f, loc numit azi \u201eSatul B\u0103tr\u00e2n\u201d, care \u00eencepe de la confluen\u0163a Timi\u015fului cu apa Buchinului (Valea Poienii).<\/p>\n
Casele au fost amplasate de o parte \u015fi de alta a drumului ce merge spre Sud, \u00eencep\u00e2nd de la podul peste Timi\u015f, drum ce trece prin localitatea Prisian \u015fi ajunge \u00een Petro\u015fni\u0163a. De asemenea, au fost amplasate case \u015fi pe drumul ce merge la Poiana \u015fi Lindenfeld, pe o lungime de 200-300 m; cele mai multe case au fost consturite \u00eens\u0103 pe drumul spre Prisian, pe o lungime de circa 500-600 m.<\/p>\n
Ca vatr\u0103 a satului vechi este cunoscut\u0103 por\u0163iunea cuprins\u0103 \u00eentre podul ce trece peste Timi\u015f \u015fi Oga\u015ful lui Dumitru, o lungime de circa 400 m. \u00cen realitate, vechea vatr\u0103 a satului s-a \u00eentins \u00eenspre Sud cu \u00eenc\u0103 200 m.<\/p>\n
Cu ocazia s\u0103p\u0103turilor f\u0103cute de subsemnatul, pe partea dreapt\u0103 a drumului, \u00een gr\u0103dina lui Chenta (Vichente) Ga\u015fpar \u015fi pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului, \u00een gr\u0103dina lui Todor Simion (Son), s-au g\u0103sit urme de a\u015fez\u0103ri ale vechilor locuitori, const\u00e2nd din resturi de c\u0103r\u0103mizi, \u0163igle, zid\u0103rie din piatr\u0103 \u015fi resturi de ceramic\u0103 \u015fi obiecte folosite de locuitori (mult\u0103 ceramic\u0103).<\/p>\n
\u00cen concluzie, puteam afirma c\u0103 satul este mult mai vechi de anul 1400, \u00eens\u0103 nu dispunem de date scrise, iar cele existente sunt numai din perioada Ocupa\u0163iei austro-ungare.<\/p>\n
Nu ungurii au dat denumirea satului \u201eBuchin\u201d, ci ace\u015ftia au maghiarizat doar numele din \u201eBuchin\u201d \u00een \u201eBokeny\u201d.<\/p>\n
Mutarea satului de pe locul ini\u0163ial (Satul B\u0103tr\u00e2n) pe actuala vatr\u0103 s-a f\u0103cut ca urmare a unei ac\u0163iuni de mare amploare, bine g\u00e2ndit\u0103, organizat\u0103 \u015fi condus\u0103 de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile austriece, prin structurile militare ale teritoriului, respectiv prin Regimentul Gr\u0103niceresc.<\/p>\n
Scoaterea la drum a satelor avea ca scop o mai bun\u0103 organizare \u015fi administrare.<\/p>\n
Argumentul Regimentului Gr\u0103niceresc, de a ob\u0163ine de la conducerea austriac\u0103 aprobarea de mutare a satelor, a constat \u00een supravegherea mai eficient\u0103 \u015fi mai temeinic\u0103 a popula\u0163iei.<\/p>\n
\u00cen jurul anului 1840, \u00eencepe mutarea locuitorilor pe actualul amplasament al vetrei de sat, adic\u0103 pe partea dreapt\u0103 a r\u00e2ului Timi\u015f, unde exist\u0103 \u015fi \u00een prezent.<\/p>\n
\u00cen anul 1849, se construie\u015fte din lemn noua biseric\u0103, \u00een mijlocul satului, pe partea dreapt\u0103 a \u015foselei Or\u015fova \u2013 Caransebe\u015f, cu 10 m mai spre Sud \u015fi cu 3 m mai spre Est de actuala biseric\u0103.<\/p>\n
\u00cen timpul invaziei turce\u015fti, biserica este ars\u0103 de turci, iar \u00een 1854-1855 se construie\u015fte o nou\u0103 biseric\u0103 (actuala), din materiale tari \u2013 piatr\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103, var.<\/p>\n
Prin hotarul acestei comune s-au g\u0103sit mai multe obiecte din bronz, care fac dovada c\u0103 localitatea a fost locuit\u0103 din timpuri str\u0103vechi timpuri<\/p>\n
<\/p>\n
POZI\u0162IA GEOGRAFIC\u0102<\/p>\n
Situat \u00een partea de sud-vest a Rom\u00e2niei, jude\u0163ul Cara\u015f-Severin se \u00eenvecineaz\u0103 la nord-vest cu jude\u0163ul Timi\u015f, la nord-est cu jude\u0163ul Hunedoara, la est cu jude\u0163ul Gorj, la sud-est cu jude\u0163ul Mehedin\u0163i, \u00een partea de vest cu Republica Serbia \u015fi Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar \u00een partea de sud-vest cu fluviul Dun\u0103rea, pe o lungime de 64 km.<\/p>\n
Jude\u0163ul Cara\u015f-Severin este situat \u00eentre urm\u0103toarele puncte extreme:<\/p>\n
\u00een nord \u2013 v\u00e2rful Rusca (45\u00b040\u201910\u2033 lat. nordic\u0103 \u015fi 22\u00b026\u201915\u2033 long. estic\u0103);
\n\u00een sud \u2013 dealul Capriva (44\u00b035\u201920\u2033 lat. nordic\u0103 \u015fi long. estic\u0103);
\npunctul cel mai vestic se g\u0103se\u015fte la nord-vest de localitatea lam (45\u00b01\u201910 lat. nordic\u0103 \u015fi 21\u00b021\u201940\u2033 long. estic\u0103);
\npunctul cel mai estic este Vf. Sc\u0103ri\u015foara (45\u00b025\u201900\u2033 lat. nordic\u0103 \u015fi 22043\u201930\u2033 long. estic\u0103).<\/p>\n
Localit\u0103\u0163ile extreme sunt:<\/p>\n
\u00een nord \u2013 Ruschi\u0163a (45\u00b038\u201930\u2033 lat. nordic\u0103 \u015fi 22\u00b025\u201900\u2033 long. estic\u0103);
\n\u00een sud \u2013 Cozla (44\u00b037\u201930\u2033 lat. nordic\u0103 \u015fi 22001\u201900\u2033 long. estic\u0103);
\n\u00een vest \u2013 Socol (44\u00b051\u201930\u2033);
\nBuchinul este a\u015fezat \u00een estul Banatului, la sud de ora\u015ful Caransebe\u015f.
\nCoordonatele sale geografice sunt 22.25\u00b0 longitudine estic\u0103 \u015fi 45.3667\u00b0 latitudine nordic\u0103.<\/p>\n
Comuna BUCHIN se \u00eenvecineaz\u0103 la nord cu mun. Caransebes, spre est cu comuna Bolvasnita, spre sud cu comuna Bucosnita, iar spre vest cu com. Paltinis.<\/p>\n
Comuna are 5 localit\u0103\u0163i componente: BUCHIN \u2013 re\u015fedin\u0163\u0103 de comun\u0103 \u015fi satele Poiana, Prisian, Valea Timisului si Lindenfeld ca localit\u0103\u0163i componente.<\/p>\n
Localitatea BUCHIN este amplasat\u0103 la 48 de km de re\u015fedin\u0163a de jude\u0163, municipiul Re\u015fi\u0163a.<\/p>\n
Satele Poiana si Lindenfeld sunt legate de re\u015fedin\u0163a de comun\u0103 prin drumul comunal DC 13, la o distan\u0163\u0103 de 8 km, respectiv 15 km.<\/p>\n
Satul Prisian este legat de re\u015fedin\u0163a de comun\u0103 prin drumul comunal DC 12 la o distan\u0163\u0103 de 0,4km.<\/p>\n
Satul Valea Timisului este legat de resedinta de comuna prin drumul judetean DJ 608C si drumul national DN6, la o distanta de 2,4 km.<\/p>\n
<\/p>\n
CADRUL NATURAL<\/p>\n
Relief<\/p>\n
Din punct de vedere geografic, jude\u0163ul Cara\u015f-Severin are un relief preponderent montan: 65,4% relief muntos, 16,5% relief depresionar, 10,8% dealuri \u015fi 7,3% c\u00e2mpii. Zona muntoas\u0103 este reprezentat\u0103 de Mun\u0163ii Banatului \u00een a c\u0103ror componen\u0163\u0103 intr\u0103: Mun\u0163ii \u0162arcului, Cernei, Muntele Mic (\u00een est), Mun\u0163ii Semenic, Aninei \u015fi Dognecei (\u00een vest), Mun\u0163ii Locvei \u015fi Alm\u0103jului (\u00een sud). Dealurile au o r\u0103sp\u00e2ndire limitat\u0103, cele mai importante fiind dealurile Bozoviciului, Oravi\u0163ei, Doclinului \u015fi Saco\u015f-Z\u0103gujeni, iar c\u00e2mpiile ocup\u0103 de asemenea o suprafa\u0163\u0103 redus\u0103, fiind reprezentate de C\u00e2mpia Timi\u015fului, Moravi\u0163ei \u015fi Cara\u015fului.<\/p>\n
Relieful din partea vestic\u0103 a comunei, cuprinz\u00e2nd arealele satelor Lindenfeld, Poiana Prisian \u015fi par\u0163ial a Buchinului, face parte din zona montan\u0103 \u015fi piemontan\u0103 a Mun\u0163ilor Semenic, cu aspectul unor dealuri piemontane puternic fragmentate de v\u0103i ad\u00e2nci de eroziune, m\u0103rginite de versan\u0163i a c\u0103ror pant\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte, pe alocuri, 25-30%. Altitudinile semnificative, descresc\u00e2nd dinspre vest spre est, sunt ilustrate de Dealul Zegoru (1094 m), Dl. Certeju (788 m), Dl. Capul C\u00e2mpului (572 m), Dl. Ciresna (511 m), Dl. Poiana Mare (418 m).
\nTreimea estic\u0103 a comunei este parte a Depresiunii intramontane Timi\u015f-Cerna, constituindu-se din Lunca Timi\u015fului, cu foarte frecvente meandre, cursuri p\u0103r\u0103site, forme largi depresionare \u015fi pozitive, grinduri aluviale, cu l\u0103\u0163imi cuprinse \u00eentre 1500-2000 m, suprafe\u0163ele cele mai mari fiind de\u0163inute de localit\u0103\u0163ile Buchin \u015fi Poiana Prisian, terasele care fac trecerea de la lunc\u0103 spre zona piemontan\u0103, prezent\u00e2nd, \u00een general, un relief plan, foarte slab ondulat, cu un drenaj slab \u015fi o altitudine medie de 230 m, precum \u015fi din dealurile piemontane ale Mun\u0163ilor \u0162arcu, eviden\u0163iind un aspect colinar, br\u0103zdat de v\u0103i de eroziune ce converg spre r\u00e2ul Timi\u015f \u015fi spre valea Bolva\u015fni\u0163a, cu altitudini ce oscileaz\u0103 pe teritoriul satului Valea Timi\u015fului \u00eentre 300-370 m, reprezentative fiind dealurile Alanasie \u015fi Rom\u00e2nata.<\/p>\n
Clima<\/p>\n
Clima jude\u0163ului este continental-moderat\u0103 cu nuan\u0163e sub-mediteraneene, subtipul climatic b\u0103n\u0103\u0163ean caracteriz\u00e2ndu-se prin circula\u0163ia maselor de aer atlantic \u015fi prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confer\u0103 caracter moderat regimului termic, cu frecven\u0163e perioade de \u00eenc\u0103lzire \u00een timpul iernii, cu prim\u0103veri timpurii \u015fi cantit\u0103\u0163i medii de precipita\u0163ii relativ ridicate.<\/p>\n
Temperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate dec\u00e2t \u00een zone din \u0163ar\u0103 situate la aceea\u015fi altitudine. \u00cen lunile de var\u0103, temperaturile medii sunt \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, dar mai moderate de la o lun\u0103 la alta, comparativ cu lunile de prim\u0103var\u0103.<\/p>\n
Analiz\u00e2nd temperatura medie pe anotimpuri se constat\u0103 c\u0103 iernile sunt relativ aspre \u00een regiunile muntoase (la Cuntu \u2013 3,4 grade C, Semenic \u2013 4,8 grade C, iar pe \u0162arcu \u2013 8,3 grade C), \u00een timp ce la Caransebe\u015f \u015fi Oravi\u0163a se \u00eenregistreaz\u0103 valori pozitive.<\/p>\n
Anotimpul de var\u0103 este \u00een general moderat, comparativ cu cel de iarn\u0103 \u00een regiunea muntoas\u0103, temperatura cresc\u00e2nd treptat \u00een depresiuni: Oravi\u0163a (20,1 grade C), Bozovici (18,8 grade C), Caransebe\u015f (20,1 grade C). Clima \u00een Defileul Dun\u0103rii este sub mediteranean\u0103, caracterizat\u0103 printr-o temperatur\u0103 medie anual\u0103 mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een restul t\u0103rii: 10-11 grade C, iar la Or\u015fova 11,8 grade C cea mai ridicat\u0103 valoare din \u0163ar\u0103. Temperatura medie a lunii ianuarie variaz\u0103 \u00eentre 0 \u015fi -1 grad C, iar cea a lunii iunie \u00eentre 21-23 grade C.<\/p>\n
Valoarea maxim\u0103 a temperaturii \u00eenregistrat\u0103 \u00een jude\u0163 a fost de 44,9 grade C \u00een anul 1946, iar cea minim\u0103 a fost de \u2013 32,2 grade C \u00eenregistrat\u0103 \u00een anul 1929.<\/p>\n
Clima este destul de bl\u00e2nd\u0103, f\u0103c\u00e2nd trecerea de la deal la c\u00e2mpie, cu oarecari influen\u0163e mediteraneene; toate fenomenele naturale \u2013 v\u00e2nturi, ploi, z\u0103pezi, cutremure \u2013 sunt atenuate \u015fi se manifest\u0103 bl\u00e2nd fa\u0163\u0103 de cele din teritoriile \u00eenvecinate.<\/p>\n
Cantitatea medie anual\u0103 de precipitatii este de 1000-1200 mm. \u00cen iunie, luna cea mai ploioas\u0103, cad 100-120 mm, iar \u00een ianuarie numai jum\u0103tate din aceast\u0103 cantitate, 50-60 mm. Num\u0103rul de zile ploioase este, \u00een medie,de 140, iar al celor cu ninsoare 20-30. Stratul de z\u0103pad\u0103 dureaz\u0103 aproximativ 80 de zile anual.<\/p>\n
Caracterizarea general\u0103 a climatului este determinat\u0103 \u00een general de regimul termic, eolian \u015fi pluviometric.<\/p>\n
\u00cen conformitate cu raionarea climatic\u0103 a teritoriului Rom\u00e2niei \u00eentocmit\u0103 de St. Stoienescu \u015fi V. Mih\u0103ilescu, zona Buchin se caracterizeaz\u0103 printr-un climat de dealuri continental-moderat cu ierni moderate \u015fi veri calde, cu precipita\u0163ii bogate, cu amplitudini termice reduse (viscolele \u015fi secetele \u2013 de\u015fi \u00een ultimii 10-15 ani au fost unele manifest\u0103ri de usc\u0103ciune excesiv\u0103 \u2013 sunt fenomene rare) \u015fi cu evidente influen\u0163e mediteraneene.<\/p>\n
Comuna Buchin se situeaz\u0103 \u00een zona temperat continental\u0103 cu influen\u0163e mediteraneene.<\/p>\n
Hidrologie<\/p>\n
Principalele r\u00e2uri care str\u0103bat teritoriul jude\u0163ului sunt: Cerna, Timi\u015ful, Cara\u015ful \u015fi B\u00e2rzava. De asemenea, Dun\u0103rea formeaz\u0103 limita de sud a jude\u0163ului \u015fi pe \u00eentinde pe o lungime de 60 km. Pe teritoriul jude\u0163ului se g\u0103sesc \u015fi numeroase lacuri naturale \u015fi de baraj.<\/p>\n
Sistemul hidrografic al comunei este bogat reprezentat de afluen\u0163ii r\u00e2ului Timi\u015f de pe latura st\u00e2ng\u0103 \u015fi mai slab din latura dreapt\u0103. R\u00e2ul Timi\u015f este principalul curs de ap\u0103 ce traverseaz\u0103 comuna de la sud spre nord, pe cursul median al s\u0103u, pe o lungime de cca.7 km, curs cu debit bogat cu meandre largi, tangent cu limitele estice ale dealurilor din piemontul Masivului Semenic. Printre cursurile mai importante dintre afluen\u0163ii de pe malul st\u00e2ng se num\u0103r\u0103 p\u00e2r\u00e2ul Valea Mare ce coboar\u0103 di culmea Cire\u015fna de la altitudinea de cca. 750 m, p\u00e2n\u0103 \u00een zona satului Buchin la altitudinea de 210 m. Este un p\u00e2r\u00e2u bogat hidrografic adun\u00e2nd la r\u00e2ndul s\u0103u p\u00e2raie ca : Valea Strugurului, Izvorul Bauricea, Valea rea \u015fi altele. Un alt afluent important din latura vestic\u0103 a Timi\u015fului este p\u00e2r\u00e2ul R\u00e2pelor care are v\u0103rsarea dincolo de limitele comunei. Din partea dreapt\u0103 se vars\u0103 \u00een Timi\u015f urm\u0103torii afluen\u0163i : p\u00e2raiele C\u00e2rpa \u015fi Bolva\u015fni\u0163a, Valea Sarovei, oga\u015ful Valea Boului \u015fi p\u00e2r\u00e2ul C\u00e2rpi\u0163a.<\/p>\n
Elemente de bio-geografie, flor\u0103, faun\u0103<\/p>\n
Flora<\/p>\n
Jude\u0163ul Cara\u015f-Severin are o flor\u0103 deosebit\u0103, multe specii fiind rare sau declarate monumente ale naturii. Dintre acestea se pot enumera: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicv\u0103 din era glaciar\u0103), Alunul turcesc, Garofita b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103, Garofita alb\u0103, Bulbuci, Bujorul de p\u0103dure, Bujorul de Banat, M\u0103ce\u015ful de Beu\u015fni\u0163a, Paducelul negru, Vi\u015finul turcesc, lederea alb\u0103, Angelica, Urechea ursului, Floarea de col\u0163, Floarea Semenicului, Laleaua pestri\u0163a, Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, S\u00e2ngele voinicului, S\u0103biu\u0163a, Brandu\u015fa-galben\u0103 etc. De la regiunea de c\u00e2mpie p\u00e2n\u0103 la crestele mun\u0163ilor se succed urm\u0103toarele zone de vegeta\u0163ie:<\/p>\n
Zona stepei \u015fi silvostepei ocup\u0103 suprafe\u0163e restr\u00e2nse \u00een golfurile de c\u00e2mpie ale Cara\u015fului \u015fi Nerei, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc: plopi, s\u0103lcii, asocia\u0163ii de fag, stejarul pufos, c\u0103rpini\u0163a, scumpina, liliacul s\u0103lbatic etc.<\/p>\n
Zona p\u0103durilor este bine reprezentat\u0103 \u015fi diferen\u0163iat etajat\u0103: etajul quercineelor \u00een zona Moldova Nou\u0103, \u00eemprejurimile Re\u015fi\u0163ei, Boc\u015fei, Caransebe\u015fului \u015fi etajul fagului \u00een Mun\u0163ii Banatului, Defileul Dun\u0103rii, Mun\u0163ii Almajului \u015fi Locvei, \u00een \u00eemprejurimile Re\u015fi\u0163ei \u015fi Caransebe\u015fului \u015fi latura vestic\u0103 a culoarului Timi\u015f-Cerna. \u00cen aceasta zon\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc p\u0103duri de fag \u00een amestec cu ulmul de p\u0103dure, paltin, brad, molid.<\/p>\n
Zona alpin\u0103 este format\u0103 din: etajul subalpin \u00eentre 1.700 m \u015fi limita superioar\u0103 a p\u0103durilor, \u00een care predomin\u0103 paji\u015ftile de iarba c\u00e2mpului, paius, garofi\u0163e de munte, ienup\u0103r, tufe de afine, jnepenis si etajul alpin propriu-zis caracterizat prin paji\u015fti de iarba v\u00e2ntului, paru\u015fca, plante lemnoase (s\u0103lcii pitice \u015fi azaleea).<\/p>\n
Situat \u00een zona vegeta\u0163iei forestiere, teritoriul comunei prezint\u0103 specii apar\u0163in\u00e2nd subzonelor stejarului \u015fi fagului. Astfel, pe terase este dominant Quercus robur (gorun), iar pe coline \u015fi dealuri se \u00eent\u00e2lnesc Q. cerris (cer), Q. frainetto (g\u00e2rni\u0163\u0103), Q. petraea (gorun), \u00een amestec cu Fagus silvatica (fag), Carpinus betulus (carpen) \u015fi Betula verrucosa (mesteac\u0103n), precum \u015fi Corylus avellana (alun), Cornus sanguinea (s\u00e2nger), Ligustrum vulgare (lemn c\u00e2inesc).
\n\u00cen lunc\u0103 este prezent\u0103 Alnus glutinosa (arin negru), al\u0103turi de diferite specii de Salix spp. (salcete).
\nCele mai frecvente specii lemnoase cultivate sunt prunul, cire\u015ful, m\u0103rul, nucul, vi\u015finul, p\u0103rul, gutuiul \u015fi dudul, iar mai rar, cu rezultate neperformante, piersicul \u015fi caisul.
\nArbu\u015ftii cultiva\u0163i predilect sunt vi\u0163a de vie, coac\u0103zul, agri\u015ful \u015fi zmeurul.
\nPe p\u0103\u015funile deschise, \u00een afar\u0103 de l\u0103stari sau tuf\u0103ri\u015furi remanente esen\u0163elor lemnoase defri\u015fate, pe suprafe\u0163e \u00eentinse s-a instalat feriga, al\u0103turi de Agrostis tenuis (iarba c\u00e2mpului), Festuca rubra (p\u0103iu\u015f) \u015fi Anthoxanthum odoratum (vi\u0163elar). \u00cen p\u0103\u015funile \u00eemp\u0103durite, speciile dominante sunt A. tenuis, \u015fi F. rubra, iar pe solurile erodate Andropogon ischaemum (b\u0103rboas\u0103). Pe versan\u0163ii sudici ai dealurilor, frecvente sunt A. tenuis \u015fi F. sulcata, pe p\u0103\u015funile instalate dup\u0103 defri\u015farea recent\u0103 a p\u0103durilor Trifolium repens (trifoi alb) \u015fi T. hybridum, iar \u00een cele cu ap\u0103 stagnant\u0103, asocia\u0163ii de Juncus effusus (rugin\u0103) cu A. tenuis, A. alba, T. repens, Carex spp. (rogoz).
\nPe f\u00e2ne\u0163ele din lunc\u0103, cu apa freatic\u0103 apropriat\u0103 de suprafa\u0163\u0103, speciile cele mai \u00eent\u00e2lnite sunt A. tenuis, F. pratensis, Lolium perenne (raigras).<\/p>\n
Fauna<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen zona de p\u0103dure, fauna este destul de bogat\u0103. \u00cen litier\u0103 sunt prezente numeroase popula\u0163ii de animale nevertebrate m\u0103runte: colembole, p\u0103ianjeni, acarieni, miriapode, r\u00e2me, coleoptere. Frecvent este \u00eent\u00e2lnit melcul de livad\u0103, melcul dungat, croitorul mic, r\u0103da\u015fca, g\u00e2ndacul de frunz\u0103 al stejarului.<\/p>\n
Animalele vertebrate sunt prezente prin diferite specii de batracieni, reptile, p\u0103s\u0103ri \u015fi mamifere. Batracienii des \u00eent\u00e2lni\u0163i sunt broasca brun\u0103, brot\u0103celul. Dintre reptile se pot aminti: \u015farpele orb, \u015fop\u00e2rla de c\u00e2mp, \u015farpele de cas\u0103, gu\u015fterul etc.<\/p>\n
Popula\u0163iile de p\u0103s\u0103ri sunt destul de numeroase dintre ele se pot men\u00edona: fazanul, privighetoarea, mierla, cucul, sturzul \u2013 acestea abund\u0103 \u00een toate anotimpurile, cioc\u0103nitoarea, \u015forecarul comun, huhurezul etc.<\/p>\n
Mamiferele sunt reprezentate de: mistre\u0163, c\u0103prior, vulpe, iepure, viezure etc.<\/p>\n
Solul \u015fi resursele naturale<\/p>\n
Prin gruparea unit\u0103\u0163ilor de teren (U.T.) din cartograma al\u0103turat\u0103 rezult\u0103 urm\u0103toarele tipuri dominante de soluri :
\n1. Soluri brune argiloiluviale, 1,2 (vertice, pseudogleizate): 4,2%;
\n2. Soluri brune luvice, 3-7 (pseudogleizate, vertice): 7,4%;
\n3. Luvisoluri albice, 8-20 (tipice, pseudogleizate, vertice): 9,9%;
\n4. Soluri brune eumezobazice, 21, 22 (gleizate, pseudogleizate): 0,4%;
\n5. Soluri gleice \u015fi pseudogleice, 25-35 (tipice, vertice, luvice, ml\u0103\u015ftinoase): 3,2%;
\n6. Vertisoluri, 36, 37 (gleizate, cromice): 1,3%;
\n7. Regosoluri \u015fi soluri litice, 38-52 (tipice): 12,0%;
\n8. Soluri aluviale \u015fi aluviuni recente, 53-86 (tipice, litice, gleizate): 11,5%;
\n9. Erodisoluri \u015fi soluri erodate, 87:0,5%;
\n10. Soluri desfundate \u015fi protosoluri antropice, 88, 89 (vertice, pseudogleizate, litice): 0,4%;
\n11. Asocia\u0163ii de soluri brune luvice, luvisoluri albice, regosoluri \u015fi soluri erodate, 701-713 (tipice, vertice, litice, pseudogleizate): 49,2%.<\/p>\n
Terenul agricol al comunei se constituie din urm\u0103toarele folosin\u0163e: arabil 841 ha (15,2%), p\u0103\u015funi 2218 ha (40,3%), f\u00e2ne\u0163e 2202 ha (40,0%), vii 5 ha (0,1%) \u015fi livezi 242 ha (4,4%).
\nReferitor la \u00eencadrarea \u00een clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosin\u0163\u0103 \u201carabil\u201d, situa\u0163ia terenului agricol se prezint\u0103 astfel: cl. a II-a 227 ha (4,1%), cl. a III-a 1049 ha (19,0%), cl. a IV-a 3253 ha (59,1%) \u015fi cl. a V-a 979 ha (17,8%).
\nFactorii limitativi care greveaz\u0103 asupra calit\u0103\u0163ii \u00eenveli\u015fului de sol sunt reprezenta\u0163i, \u00een principal, de aciditatea solului (sever\u0103 pe 0,8% din suprafa\u0163\u0103, moderat\u0103 21,4% \u015fi redus\u0103 47,7%), rezerva de humus (limit\u0103ri severe 1,5%, moderate 56,7% \u015fi reduse 37,5%), gradul de compactitate (limit\u0103ri severe 39,8%, moderate 48,5% \u015fi reduse 7,2%), panta terenului (limit\u0103ri extrem de severe 5,0%, foarte severe 8,1 %, severe 4,7%, moderate 33,7% \u015fi reduse 15,2%), eroziunea de suprafa\u0163\u0103 (limit\u0103ri severe 17,1%, moderate 0,1%, reduse 15,2%), alunec\u0103ri \u015fi pr\u0103bu\u015firi (limit\u0103ri severe 15,3%), excesul de umiditate stagnant\u0103 (limit\u0103ri severe 1,1%, reduse 0,6%) \u015fi inundabilitatea prin rev\u0103rsare (limit\u0103ri foarte severe 0,8%, severe 3,2%).
\n\u00cen vederea elimin\u0103rii sau reducerii factorilor limitativi enumera\u0163i, lucr\u0103rile agropedoameliorative vor viza, cu prec\u0103dere, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea regimului aerohidric al solului prin m\u0103suri de captare \u015fi evacuare a apelor pluviale, ca \u015fi m\u0103suri de prevenire \u015fi combatere a eroziunii, asociate cu cele de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a regimului de nutri\u0163ie a plantelor, prin aplicarea de amendamente pe baz\u0103 de calcar.\u201d<\/p>\n
Resurse naturale<\/p>\n
Singura resurs\u0103 natural\u0103 a comunei BUCHIN este constituit\u0103 de terenul agricol, \u00een special terenul arabil, care reprezint\u0103 cca. 15.09% din \u00eentregul teritoriu administrativ al comunei.<\/p>\n
<\/p>\n
\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/p>\n
<\/p>\n
Invatamant<\/p>\n
La nivelul comunei Buchin func\u0163ioneaz\u0103 o \u015fcoal\u0103 cu clasele I-VIII \u00een localitatea Poiana Buchin, \u015fi dou\u0103 \u015fcoli cu clasele I-IV \u00een localit\u0103\u0163ile Buchin \u015fi Prisian, precum \u015fi c\u00e2te o gr\u0103dini\u0163\u0103 \u00een fiecare localitate. Aceste unit\u0103ti sunt deservite de un num\u0103r total de 17 cadre didactice, din care:<\/p>\n
4 educator,
\n4 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori
\n9 profesori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Number of View: 17122Despre Buchin se pomene\u015fte pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un document ce dateaz\u0103 din anul 1402 \u015fi face referire la Minai de Buchin, unul dintre Castelanii Sebe\u015fului. Dup\u0103 Constantin Daicoviciu, numele de \u201eBuchin\u201d deriv\u0103 de la cuv\u00e2ntul slav \u201ebuku\u201d \u015fi cuv\u00e2ntul maghiar \u201ebukos\u201d, care se traduce: satul din f\u0103get, satul dintre fagi sau satul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":4,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/89"}],"collection":[{"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/89\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":101,"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/89\/revisions\/101"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/primariabuchin.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/primariabuchin.infocaransebes.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/comuna-buchin.png\")
<\/a>Despre Buchin se pomene\u015fte pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un document ce dateaz\u0103 din anul 1402 \u015fi face referire la Minai de Buchin, unul dintre Castelanii Sebe\u015fului. Dup\u0103 Constantin Daicoviciu, numele de \u201eBuchin\u201d deriv\u0103 de la cuv\u00e2ntul slav \u201ebuku\u201d \u015fi cuv\u00e2ntul maghiar \u201ebukos\u201d, care se traduce: satul din f\u0103get, satul dintre fagi sau satul din p\u0103durea cu fagi;<\/p>\n